De ce omul primitiv a mers atât de mult pentru a descrie și interpreta întâmplările din lumea naturală, de exemplu răsăritul și apusul soarelui, fazele lunii, anotimpurile?

Carl Jung credea că evenimentele naturii nu au fost pur și simplu puse în basme și mituri ca o modalitate de a le explica fizic. Mai degrabă, lumea exterioară a fost folosită pentru a da un sens interiorului.
În vremea noastră, a remarcat Jung, această fântână bogată de simboluri – artă, religie, mitologie – care timp de mii de ani i-a ajutat pe oameni să înțeleagă misterele vieții, a fost completată și înlocuită de știința psihologiei. Ceea ce îi lipsea psihologiei, în mod ironic, având în vedere împrumutul ei de la termenul antic grecesc, era o înțelegere a psihicului sau a sinelui în termenii săi cei mai largi.

Jung considera că psihicul uman este compus din trei componente: egoul, inconștientul personal și inconștientul colectiv. Potrivit lui Jung, egoul reprezintă mintea conștientă, în timp ce inconștientul personal conține amintiri, inclusiv cele care au fost suprimate. Inconștientul colectiv este o componentă unică prin aceea că Jung credea că această parte a psihicului servește ca o formă de moștenire psihologică. Conținea toate cunoștințele și experiențele pe care oamenii le împărtășesc ca specie.

Inconștientul Personal versus Inconștientul Colectiv

Jung a fost inițial un susținător al mentorului său Sigmund Freud. Relația s-a fracturat în cele din urmă din cauza criticilor lui Jung asupra accentului pus de Freud pe sexualitate în timpul dezvoltării, ceea ce l-a determinat pe Jung să dezvolte propria sa abordare psihanalitică cunoscută sub numele de psihologie analitică. În timp ce Jung a fost de acord cu Freud că inconștientul joacă un rol important în personalitate și comportament, el a extins ideea lui Freud despre inconștientul personal pentru a include ceea ce Jung a numit inconștient colectiv.

Inconștientul colectiv
Jung a recunoscut că ideea de inconștient colectiv „aparține clasei de idei pe care oamenii le consideră ciudate la început, dar în curând ajung să le posede și să le folosească ca concepții familiare”. A trebuit să apere acest concept împotriva acuzației de misticism. Totuși, el a remarcat, de asemenea, că ideea inconștientului în sine a fost considerată fantezistă până când Freud a subliniat existența sa și a devenit parte din înțelegerea noastră asupra motivului pentru care oamenii gândesc și acționează așa cum o fac. Freud a presupus că inconștientul este un lucru personal conținut în individ. Jung, pe de altă parte, a văzut mintea inconștientă personală ca așezată deasupra unui strat universal mult mai profund de conștiință, inconștientul colectiv – partea moștenită a psihicului uman nedezvoltată din experiența personală.

Inconștientul colectiv a fost exprimat prin Arhetipuri, ”forme-gând” universale sau imagini mentale care influențau sentimentele și acțiunile unui individ. Experiența arhetipurilor a acordat adesea puțină atenție tradiției sau regulilor culturale, ceea ce sugerează că acestea sunt proiecții înnăscute. Un nou-născut nu este o “tablă goală”, ci vine deja “învățat” să perceapă anumite modele și simboluri arhetipale.
Elementele din inconștientul colectiv se pot manifesta în rândul unor grupuri de oameni, care, prin definiție, au toți o legătură cu aceste elemente. Grupurile de oameni pot deveni deosebit de receptive la simboluri specifice datorită situației istorice în care se află. Importanța comună a inconștientului colectiv îi face pe oameni pregătiți pentru manipulare politică, mai ales în epoca politicii de masă. Jung a comparat mișcările de masă cu psihozele de masă.
Arhetipurile sunt componente ale inconștientului colectiv și servesc la organizarea, direcționarea și informarea gândirii și comportamentului uman. Sunt dispoziții psihice preconștiente universale înnăscute, care formează stratul din care ies temele de bază ale vieții umane.

Principalele arhetipuri

1. Copilul: Un arhetip care se manifestă primul. Aceasta este prima etapă în care o persoană trebuie să fie îngrijită și hrănită. Dacă această etapă domină o persoană, atunci el/ea va deveni un “copil etern”. El/ea se va comporta ca un copil în fiecare sau cea mai mare parte a etapei vieții sale.
2. Mama: Acest tip de arhetip apare pentru a se adapta celei care are grijă de copil. Dacă mama apare ca un individ iubitor și grijuliu, atunci copilul va adopta arhetipul care este cunoscut sub numele de mamă îngrijitoare. Copilul se va comporta ca mama lui în următoarele etape de viață. Dar dacă mama lui apare ca un individ furios care îl certa de cele mai multe ori, el/ea va începe să adapteze arhetipul cunoscut sub numele de mamă devoratoare. El/ea se va comporta astfel în etapa ulterioară a vieții.
3. Persona: Cuvântul persona este derivat dintr-un cuvânt latin care înseamnă „mască”. Persona înseamnă modul în care ne prezentăm lumii. Este la fel ca stadiul Eului al lui Freud. Reprezintă toate măștile sociale pe care le purtăm în diferite grupuri sau situații. Depinde de situație: purtăm diferite măști pentru a ne ascunde latura negativă și pentru a le arăta lumii pe cele dorite în funcție de situație. De exemplu, jucăm rolurile unui angajat, soție, soț, frate, soră și prieten.
4. Umbra: Acest tip de arhetip dezvoltă latura “rea“ (percepută ca fiind negativă, nepotrivită sau neacceptată social sau moral – în funcție de context, poate fi doar o percepție, nu și o realitate) a oricărei persoane, pe care aceasta obișnuiește să o ascundă de lume sau de el/ea însăși. Include calitățile negative ale unei persoane, cum ar fi invidia, lăcomia, ura, lenea etc. Va fi invizibilă pentru sine, dar vizibilă pentru toată lumea. Umbra urmărește pe toată lumea, este întotdeauna cu sau în spatele individului. Pe măsură ce o persoană se dezvoltă, și umbra ei se dezvoltă odată cu ea.
5. Erosul: Acest arhetip apare atunci când un individ atinge stadiul adolescenței. Erosul este tipul de energie care declanșează conștientizarea dorințelor sau îndemnurilor sexuale ale cuiva. Este asemănătoare stadiului genital al lui Freud.
6. Anima: Anima este prezența caracteristicilor, calităților și arhetipurilor feminine la bărbați. În acest tip de arhetip, un bărbat poate avea calități feminine, cum ar fi să fie înțelept, atent la detalii și empatic în etapa adolescenței sau mai târziu.
7. Animus: Acest arhetip reprezintă prezența caracteristicilor, calităților și arhetipurilor masculine la femei. În acest tip de arhetip, o femeie poate avea caracteristici masculine precum curajoasă, puternică, decisă, organizată etc.
8. Eroul: Arhetipul erou se dezvoltă la copiii de sex masculin sau la ambele sexe, atunci când au început să ajungă la pubertate. În acest tip de arhetip, băiatul vrea să cucerească lumea fără să gândească cu înțelepciune. Vrea doar să se bazeze pe soartă și pe noroc. Și în această etapă, o fată caută un erou, la fel ca într-un basm.
9. Bătrânul înțelept: Acest tip de arhetip se dezvoltă atunci când o persoană îmbătrânește. Începe să fie de ajutor altora sub forma unui profesor, mentor sau ghid. El le arată tinerilor calea dreaptă/corectă.
10. Păcăliciul: Păcăliciul este partea opusă a bătrânului înțelept. Când un individ începe să-și folosească puterea pentru a înșela nevinovații, atunci se construiește în el acest tip de arhetip. Bătrânul acela începe să abuzeze de copiii aflați în grija lui. Și devine un fals nemilos care îi înșală pe cei nevinovați.
11. Sinele: Sinele este cel mai înalt dintre toate arhetipurile. Îi permite unui om să-și dea seama de tot potențialul și puterea lui ca om. Este cunoscut și sub denumirea de Individuație în care s-au integrat toate tipurile de personalitate. Apare astfel un om adevărat care este liber de egoism, lăcomie și frustrare. Singura lui dorință este să realizeze ceva înalt și fără margini. De exemplu, un erou, un profet sau un salvator.

Psihoterapia bazată pe psihologia analitică caută să analizeze relația dintre conștiința individuală a unei persoane și structurile comune mai profunde care le stau la baza. Experiențele personale activează arhetipurile psihicului și le dau sens și substanță pentru individ. În același timp, arhetipurile organizează în mod secret experiența și memoria umană, efectele lor puternice devenind evidente doar indirect și retrospectiv. Înțelegerea puterii inconștientului colectiv poate ajuta un individ să navigheze prin viață.

O persoană aflată în postura exploratorului de sine (clientului), care înțelege impactul arhetipului poate ajuta la disocierea simbolului subiacent de persoana reală care întruchipează simbolul. În acest fel, persoana nu-și mai transferă sentimentele despre arhetip asupra oamenilor în viața de zi cu zi și, ca urmare, poate dezvolta relații mai sănătoase, mai echilibrate.