Misogin - persoană (bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor și care manifestă aversiune sau dispreț față de părerea, acțiunile, inteligența, capacitatea de reușită, independența femeii și/sau determină și acceptă dreptul la acces profesional în anumite posturi doar pe alte criterii decât competența.
În multe privințe, societatea noastră a parcurs un drum lung când vine vorba de tratamentul femeilor. Știm totuși că societatea noastră este departe de a fi egală, mai ales când vine vorba de forme mai subtile de discriminare, de multe ori manifestate inconștient. Mulți indivizi încă demonstrează un anumit nivel de antipatie față de femei, denumită și misoginism.

Ce este mai exact misoginismul?

Misoginismul este o formă extremă de sexism care este adesea definită ca ură și dispreț față de femei. O persoană cu credințe misogine ar putea să nu fie conștientă de faptul că demonstrează o ură față de femei - sau chiar crede că urăște femeile - dar comportamentul și cuvintele lor expun prejudecăți, dispreț sau ostilitate față de femei.
În societățile în care misoginismul este predominant, există adesea rate ridicate de violență față de femei.
Femeile pot fi văzute ca proprietăți sau cetățeni de clasa a doua și, în consecință, sunt maltratate atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. De exemplu, unei femei care este abuzată de un soț (nivel individual) i se poate spune de către un ofițer de poliție că nu va aduce acuzații împotriva soțului ei, deoarece este o chestiune de familie (nivel instituțional). Alte viziuni ale misoginismului o definesc ca un mod de a controla sau pedepsi femeile care contestă dominanța masculină.

Misoginismul este, de asemenea, indisolubil legat de multe alte forme de violență, în special violența bazată pe gen, cum ar fi violența domestică, agresiunea sexuală.
Când o persoană simte ură sau dispreț față de femei în general, devine mult mai ușor să comită violență împotriva lor. O persoană cu o viziune mondială misogină poate privi femeile din viața lor ca proprietate și le poate controla cu asprime. De asemenea, pot reacționa cu furie dacă o femeie nu le oferă ceea ce se simt îndreptățiti să primească, cum ar fi sexul sau dragostea romantică, ceea ce poate duce la agresiuni sexuale, violență fizică sau chiar omucidere. Actele misogine includ oricare dintre cele care încadrează un sex sau un gen ca fiind inferior.

Misoginismul este de trei tipuri:

1. Sexismul.

Această formă de ură, opresiune, de incriminare, intimidare este ușor de identificat, deoarece se referă la un comportament secret. Orice act vizibil, vorbire sau atitudine sau teorie care tratează femeile ca fiind inferioare bărbaților, ceea ce dezavantajează femeile față de bărbați și, prin urmare, subjugă femeile și, atunci când subiectul este considerat legitim, atunci este o formă de sexism. Exemple de astfel de referințe sexiste se găsesc în textele scrise de unii dintre cei mai venerați filosofi: Platon, Aristotel, Sf. Augustin, Kant și Hegel sunt toți vinovați de astfel de ”păcate”. De asemenea, multiple exemple de sexism se regăsesc în atitudinea preoților din majoritatea religiilor. Sexismul este manifestarea exterioară a unui nivel încorporat de discriminare, nu este o situație contingentă, care circulă liber, ca un fenomen social emergent.

2. Patriarhatul este a doua formă de misoginism. În patriarhat, instituțiile și obiceiurile sunt toate favorabile supremației masculine. Prin obținerea unui sprijin instituțional și social, practicile sexiste sunt în continuare puse la punct în patriarhat. Este posibil ca această prezență să nu fie ușor identificabilă într-o societate, deoarece funcționează ca o structură subiacentă a comportamentului uman. Patriarhia are roluri specifice atribuite bărbaților și femeilor. Femeile sunt obiectivate în acest mod social. Există moduri diferite de a obiectiviza femeile. Modurile de obiectivare variază de la societate la societate și de la o perioadă a istoriei la alta. Ceea ce este comun tuturor formelor de patriarhat este supremația masculină. Patriarhia este înrădăcinată în controlul bărbaților asupra muncii productive și reproductive a femeilor. Patriarhia este în mod necesar legătură cu puterea. Cei care au putere au dreptul de a controla des minusul celor care sunt neputincioși - funcționează pe principiul că superioritatea justifică dominația.

Patriarhatul încorporează în mod necesar și sancționează o distribuție inegală a puterii care ajută la menținerea status quo-ului opresiunii. În patriarhat, omul se naște cu un privilegiu de gen masculin. Acest avantaj nu este câștigat prin alegere. Deși nu poți fi tras la răspundere pentru un astfel de privilegiu, poți fi tras la răspundere personală pentru faptul că nu ai făcut nimic pentru a împiedica perpetuarea privilegiului de gen masculin.
Un complice în patriarhat este astfel vinovat de un păcat de inacțiune. El colaborează ignorând participarea de drept a femeii la sodainginerie, perpetuând statu quo-ul care ignoră statutul femeilor. S-ar putea face vinovat, fie prin comiterea unor acte sexiste, fie prin nerezistența la acte sexiste. În filozofie, sexistomisiunile sunt cauzate de neincluderea experienței trăite de femei în filozofia principală.

3. Falocentrismul. Aceasta este o formă de discriminare a femeilor la nivel conceptual. Dacă sexismul este discriminare la nivel de vorbire și acțiune, iar patriarhatul este opresiune structurală, falocentrismul este o formă de dominație masculină conceptuală. Falocentrismul este o serie discursivă de proceduri - ceea ce înseamnă că această formă de practici conceptuale este stabilită prin argument sau raționament, spre deosebire de intuiție. S-a susținut că există o esență umană transcendentă de sex/gen - o esență care este neutră între sex/gen.

Prin dezvoltarea și exprimarea acestei esențe, bărbații și femeile pot obține demnitate, libertate și egalitate. De asemenea, pot depăși toate formele de diferență și discriminare.

Conform acestei concepții, scopul eliberator ar trebui să fie prăbușirea identității masculino-feminine într-o identitate umană. Ideea este că opresiunea sexuală trebuie să continue, cu excepția cazului în care corpul este tranșat sau deplasat ca centru al identității feminine, ceea ce înseamnă că esența umană este acordată în tărâmul conștiinței departe și în afară de corp.
Feministele identifică o manevră masculină implicită în această clasificare tripartită a bărbatului/femeii și a omului. Se presupune că categoria umană este la fel de părtinitoare de gen ca și categoriile de bărbat și femeie. Pentru a începe cu identitatea de gen a bărbatului și a femeii se caracterizează prin următoarele binare: rațional/emoțional, abstract/concret, asertiv/supus, agentic/indecis acolo unde primul termen al fiecărui set îl caracterizează pe om. Binarele sunt specifice culturii. Ceea ce trebuie remarcat nu este conținutul real al binarelor, ci structura lor.

Când unii bărbați se simt provocați sau doresc să domine pe cineva pentru a îndeplini o insuficiență internă înnăscută, pot simți nevoia să o facă sexual. Adesea, subiecții furiei lor cu privire la sentimentele de inadecvare sunt femeile.
De la comentarii obraznice până la agresiuni sexuale, atacurile asupra femeilor la locul de muncă continuă.

Cercetările sugerează că bărbații heterosexuali care sunt mai dominanți social sunt, de asemenea, mai predispuși să obiectiveze sexual femeile. Când acești bărbați sunt plasați în poziții de supunere față de femei la locul de muncă și dominația lor este contestată, nivelurile de obiectivare sexuală a femeilor cresc. Aceasta susține afirmația că unii bărbați își măresc dominația prin obiectivarea sexuală a femeilor, iar această obiectivare poate deveni fizică.
Abordarea misoginismului este esențială pentru a pune capăt tuturor tipurilor de violență din societatea noastră. Misoginismul conduce la violența în familie, agresiunea sexuală, urmărirea, homofobia, transfobia și o serie de alte violențe bazate pe gen. Nu îi putem permite să crească și să înflorească în societatea noastră dacă sperăm să oprim creșterea violenței în viețile noastre.

Fiecare dintre noi are un rol de jucat. Bărbații pot fi aliați, prin acțiunile lor de zi cu zi. Femeile pot fi, de asemenea, aliate și pot da înapoi tipul de misoginism interiorizat care ne limitează adesea capacitatea de a sprijini alte femei. Cu toții îi putem sprijini pe fete și băieți pentru a-i ajuta să devină adulți sănătoși, maturi emoțional, cu un accent special pe a ajuta băieții să treacă dincolo de stereotipurile de gen care le pot face rău sau care îi pot determina să dezvolte credințe misogine (cum ar fi să le spui că „băieții nu plâng ”sau “arunci ca o fată”).

Societățile umane au fost aproape întotdeauna dominate de bărbați. Schimbarea a venit atunci când au apărut modalități de a ne îndrepta către un sistem social mai echilibrat. Marea majoritate a societăților sunt patriarhii, unde bărbații sunt mai predispuși decât femeile să ocupe funcții de putere socială, economică și politică. Deci, este tentant să presupunem că aceasta este starea naturală a lucrurilor, poate pentru că bărbații sunt, în medie, mai puternici fizic decât femeile.

Ați avut vreodată un sentiment ciudat în legătură cu ceva, dar nu puteți să vă dați seama despre ce este vorba? De exemplu:

• vă aflați într-o întâlnire la locul de muncă și observați cum un coleg întrerupe în mod repetat o colega de muncă;
• joci un joc cu prietenii și fraza „arunci ca o fată” pur și simplu nu îți cade bine;
• auzi o glumă aleatorie care la început pare inofensivă, dar este clar că femeile din cameră nu agreează gluma;
• „ești cea mai inteligentă femeie cu care am avut o conversație vreodată”;
• utilizarea unor diminutive precum „fată”, „dragă” sau „drăguțo”.

Experții spun că hărțuirea de zi cu zi pe care femeile au învățat să o suporte - gesturile ascultătoare și obraznice - se conectează direct cu abuzuri mai grave.

Rădăcinile misoginismului pot proveni dintr-o varietate de probleme, de obicei începute la începutul vieții. Este posibil ca persoana respectivă să fi fost crescută într-un mod special, cu o imensă lipsă de respect față de femei. De asemenea, poate începe cu o experiență negativă de la o mamă, o soră, o mătușă etc., rezultând o furie nerezonabilă sau o fobie legată de femei. De multe ori, o societate dominată de bărbați poate genera opinii misogine.

Misoginismul poate fi transmis prin:
• comportament
• vorbire
• scris
• imagini
• gesturi
• legi și politici
• practici și tradiții

Misoginismul poate fi:

1. ostil
2. binevoitor
3. ambivalent.

Misoginismul poate opera la diferite niveluri în societate și poate fi:

1. instituțional
2. interpersonal
3. interiorizat

Misoginismul ostil
Aceasta se referă la credințe și comportamente care sunt în mod deschis ostile față de femei.
Persoanele care au opinii ostile și misoginiste pot privi femeile ca:
• manipulatoare
• înşelătoare
• capabile să folosească seducția pentru a controla bărbații
Aceste opinii se pot aplica și oricui are trăsături feminine și oricui își exprimă genul într-un mod asociat cu feminitatea.
Bărbații care perpetuează sexismul ostil vor să păstreze dominația bărbaților asupra femeilor. În mod obișnuit, aceștia se opun egalității de gen, considerând aceste lucruri o amenințare pentru bărbați și pentru sistemele care îi avantajează.

Impact
Misoginismul ostil este periculos. Potrivit unor cercetări din 2019, acesta este un factor de risc pentru hărțuirea sexuală și violența de gen.
Un studiu din 2015 a constatat că bărbații care au susținut misoginismul ostil erau mai predispuși să fie abuzivi fizic față de partenerele lor, consumul de alcool - un alt factor de risc comun - având un efect mai mic asupra ratelor de violență a partenerilor intimi în acest grup. Acest lucru sugerează că misoginismul ostil este un factor mult mai puternic al abuzului în relații.
Un studiu realizat în 2019 a găsit, de asemenea, o legătură concretă între misoginismul ostil și agresiunea sexuală. Persoanele care au susținut misoginismul ostil erau mai susceptibile să creadă în „miturile violului” care dau vina agresiunii sexuale asupra victimei, nu asupra făptuitorului.
Exemplele de misoginism ostil includ:
• folosirea unui limbaj sexist sau insulte
• comentarii amenințătoare sau agresive pe baza sexului sau unei persoane
• hărțuirea sau amenințarea cuiva pentru sfidarea normelor de gen, online sau offline
• tratarea oamenilor ca subordonați pe baza sexului sau genului și pedepsirea lor atunci când „ies din linie”
• credința că unele victime ale agresiunii sexuale „o cer” datorită comportamentului sau îmbrăcămintei lor
• angajarea în agresiuni fizice sau sexuale

Misoginismul binevoitor
Misoginismul binevoitor include puncte de vedere și comportamente care încadrează femeile ca:
• nevinovate
• pure
• grijulii
• fragile, care au nevoie de protecție
• nepricepute, care au nevoie de ajutor
• frumoase

Un studiu din 2020 a constatat că persoanele care credeau în dominația umanității asupra naturii și care vedeau femeile ca fiind mai strâns legate de natură decât bărbații erau mai susceptibile de a prezenta misoginism binevoitor.

Impact
În comparație cu misoginismul ostil, misoginismul binevoitor poate fi mai puțin evident. Este o formă ”mai acceptată social” și este mult mai probabil să fie susținută de bărbați și femei. Cu toate acestea, în ciuda numelui său, acest tip de misoginism nu este cu adevărat binevoitor!
În timp ce misoginismul binevoitor aplică unele trăsături pozitive femeilor și feminității, totuși încadrează un sex ca fiind mai slab decât altul. Aceste idei pot duce la politici și comportamente care limitează alegerile unei persoane sau capacitatea cuiva de a avea succes într-un anumit context. De exemplu, un studiu din 2020 a constatat că bărbații care au susținut misoginismul binevoitor au fost mai predispuși să susțină politici care limitează libertățile femeilor însărcinate.
Misoginismul binevoitor subminează de asemenea, încrederea fetelor/femeilor în sine și în abilitățile lor.

Câteva exemple de misoginism binevoitor includ:
• cuantificarea valoarii unei femei pe rolul ei de mamă, soție sau iubită
• concentrarea atenției și laudele pe aspectul unei femei mai degrabă decât pe celelalte atribute ale acesteia
• credința că femeile nu ar trebui să facă lucruri pentru ele înșiși, cum ar fi gestionarea banilor sau conducerea unei mașini, din cauza sexului lor
• în funcție de sex, o femeie mai des asistentă medicală, asistentă a ... sau secretară - nu medic, executiv sau manager, fără ca această diferență să fie făcută pe criterii de competență
• sprijinirea politicilor care îngreunează munca, independența sau devierea de la rolurile tradiționale de gen pentru femei

Misoginism ambivalent
Aceasta este o combinație de misoginism binevoitor și ostil. Oamenii care se angajează în misoginism ambivalent pot varia între a vedea femeile ca fiind bune, pure și inocente și a le vedea manipulatoare sau înșelătoare, în funcție de situație.

Unii cercetători susțin că misoginismul ostil și binevoitor se susțin reciproc ca parte a unui sistem. Misoginismul binevoitor oferă protecție femeilor în schimbul adoptării unui rol mai subordonat, în timp ce misoginismul ostil le vizează pe femeile care se abat de la acest lucru. Din acest motiv, unii se referă la primul ca „Planul A”, iar al doilea la „Planul B”, ambele planuri vizând subminarea femeii.

Câteva exemple de misoginism ambivalent includ:

• glorificarea comportamentului tradițional feminin și demonizarea comportamentului „nefeminin”
• angajarea unei femei pentru că este atractivă, apoi concedierea ei, dacă nu răspunde la avansurile sexuale
• diferențierea între femeile „bune” și femeile „rele” pe baza modului în care se îmbracă.

Misoginismul instituțional
Aceasta se referă la misoginismul care este înrădăcinat în organizații și instituții, cum ar fi:

• guvernul
• sistemul juridic
• sistemul de învățământ
• sistemul de sănătate
• institutii financiare
• mass-media
• alte locuri de muncă
• alte organizații

Când politicile, procedurile, atitudinile sau legile creează sau întăresc sexismul, vorbim despre misoginismu instituțional.

Misoginismul instituțional este răspândit. Poate fi ostil, binevoitor sau ambivalent. Unul dintre cei mai clari indicatori este lipsa diversității de gen în rândul liderilor politici, al directorilor de instituții, în general în rândurilor posturilor de conducere de orice tip.

Un alt indicator este diferența de remunerare între sexe. Aceasta se referă la o diferență în salariul mediu pe care femeile și bărbații îl primesc pentru o muncă similară. În general, femeile câștigă mai puțin decât bărbații în aproape fiecare ocupație.

Misoginismul interpersonal
Acest lucru se manifestă în timpul interacțiunilor cu ceilalți. Poate apărea la locul de muncă, în cadrul relațiilor, între membrii familiei și în interacțiunile cu străinii.

Exemple de misoginism interpersonal includ:

• să spui cuiva să fie mai feminină
• să judeci o femeie pentru că nu se încadrează în stereotipuri de feminitate
• să faci comentarii neadecvate despre aspectul unei femei
• angajarea în atenție sexuală nedorită sau atingere
• justificarea comportamentului misogin argumentând că „bărbații vor fi mereu bărbați”

Misoginismul internalizat
Misoginismul internalizat se referă la credințele sexiste pe care o persoană le are despre sine. De obicei, o persoană adoptă aceste convingeri involuntar ca urmare a expunerii la un comportament misogin sau la opiniile altora.

Misoginismul internalizat poate provoca sentimente de:

• incompetență
• îndoială de sine
• neputință
• rușine

De asemenea, face ca oamenii să colaboreze neintenționat cu misoginismul.

Cercetările sugerează că rata mai mică a femeilor care lucrează în știință, tehnologie, inginerie și matematică se poate datora misoginismului internalizat. Studiile au arătat că stereotipurile misogine afectează performanța academică. Deoarece mulți cred că bărbații sunt mai buni decât femeile la matematică și științe, acest lucru ar putea cauza o lipsă de încredere, deci o renunțare din start a femeilor de a aprofunda anumite direcții.

Câteva alte exemple de misoginism internalizat includ:

• să faci glume auto-depreciate despre femei, cum ar fi „glume blonde”
• cuantificarea valorii personale, bazată pe cât de dezirabilă este persoana respectivă în ochii oamenilor
• sentimentul de rușine față de aspectele legate de a fi femeie, cum ar fi perioadele lunare sau organele genitale feminine
• sentimentul că este esențial să te conformezi idealurilor de gen, chiar dacă acest lucru înseamnă a-ți face rău, de exemplu prin dieta restrictivă.

Fact:

1. În ritmul actual al progresului, va dura încă 108 ani pentru a ajunge la paritatea de gen, potrivit celui mai recent raport al Forului Economic Mondial privind diferența globală între femei și bărbați.
2. Doar 6 țări acordă femeilor drepturi de muncă legale egale cu bărbații.
3. Recentul raport al Băncii Mondiale privind femeile, afacerile și legea a măsurat discriminarea de gen în 187 de țări. Acesta a constatat că numai Belgia, Danemarca, Franța, Letonia, Luxemburg și Suedia au obținut note complete pe opt indicatori - de la primirea unei pensii la libertatea de circulație - care influențează deciziile economice pe care le iau femeile în timpul carierei. O economie tipică oferă femeilor doar trei sferturi din drepturile acordate de facto bărbaților în zonele măsurate.
4. 22% dintre profesioniștii din aproape toate domeniile sunt femei - dar ar putea fi și din lipsa de încredere. Conform raportului Global Gender Gap al Forumului, doar 22% dintre profesioniștii din domeniul AI în lume sunt femei, în comparație cu 78% bărbați. Acest lucru reprezintă un decalaj de gen de 72%, care încă nu a fost închis - și reflectă decalajul mai larg al competențelor STEM. În 2020, doar 14% dintre femeile care au început universitatea în țările OECD au ales materii legate de știință, comparativ cu 39% dintre bărbați.
5. Pentru fiecare personaj de film feminin, corespondentul masculin este de 2,24 bărbați. Institutul Geena Davis a analizat 120 de lansări în teatru și film între 2018 și 2020 în 10 țări - și a constatat că din cele 5.799 de personaje mai puțin de o treime (30,9%) erau femei și mai mult de o treime (69,1%) erau bărbați.
6. În ciuda sprijinului pe scară largă pentru egalitatea de gen în întreaga lume, o pondere notabilă (o medie de 40% în toate țările chestionate) consideră că bărbații ar trebui să aibă mai mult dreptul la un loc de muncă decât femeile atunci când locurile de muncă sunt rare; 56% nu sunt de acord cu această noțiune. În unele țări, bărbații sunt mai predispuși decât femeile să spună că bărbații ar trebui să aibă un tratament preferențial atunci când locurile de muncă sunt rare, cu diferențe de două cifre între sexe.
7. 22 din 34 de țări chestionate spun că bărbații au în general mai multe oportunități pentru locuri de muncă bine plătite decât femeile. Mai mult de patru din zece persoane consideră asta. Indexul normelor sociale de gen lansat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), pune la dispoziție un indice care măsoară modul în care convingerile sociale obstrucționează egalitatea de gen în domenii precum politica, munca și educația și conține date din 75 de țări, care acoperă peste 80% din populația lumii. Această nouă analiză relevă faptul că, în pofida deceniilor de progrese care au eliminat decalajul de egalitate între bărbați și femei, aproape 90% dintre bărbați și femei dețin un fel de prejudecată împotriva femeilor, oferind noi indicii asupra barierelor invizibile cu care se confruntă femeile în realizarea egalității și o potențială cale spre rezolvarea inechității intre sexe. Potrivit indicelui, aproximativ jumătate dintre bărbații și femeile din lume consideră că bărbații sunt lideri politici mai buni și peste 40 la sută consideră că bărbații sunt directori executivi de afaceri mai buni și că bărbații au mai mult dreptul la un loc de muncă atunci când locurile de muncă sunt rare. 28% consideră că este justificat ca un bărbat să-și bată sau să-și înșele soția, fiind ceva normal. Această nouă analiză pune în lumină motivul pentru care există încă „lacune de putere” enorme între bărbați și femei în economiile noastre, sistemele noastre politice și corporațiile noastre, în ciuda progreselor reale care închid inegalitățile de gen în domeniile de bază ale dezvoltării, cum ar fi educația și sănătatea și eliminarea barierelor legale din calea participării politice și economice.
8. În timp ce bărbații și femeile votează la rate similare, doar 24 la sută din locurile parlamentare din întreaga lume sunt deținute de femei și există doar 10 femei șefi de guvern dintr-un posibil 193.
9. Femeile de pe piața muncii sunt plătite mai puțin decât bărbații și este mai puțin probabil să fie în funcții de conducere: mai puțin de 6 la sută din directorii executivi din companiile S&P 500 sunt femei. Și în timp ce femeile lucrează mai multe ore decât bărbații, această muncă este mai probabil să fie o muncă neremunerată.

CONCLUZIE

Există multe tipuri de misoginism. Această prejudecată și discriminare pot fi ostile și evidente sau aparent binevoitoare și mai subtil dăunătoare. Multe țări care se consideră tolerante promovează în schimb un amestec de tipuri, formând un sistem de misoginism ambivalent. Toate tipurile de misoginism sunt dăunătoare sănătății societății. Pentru a opri misoginismul, este crucial să înțelegem cum se manifestă și apoi să provocăm atitudini noi și sănătoase la toate nivelurile - de la intern la instituțional.
Misoginismul are, evident, un drum lung de parcurs înainte de a fi eliminat complet din societate. În ciuda unui oarecare disconfort psiho-emoțional, atitudinal, de multe ori chiar legal, abordarea misoginismului de zi cu zi este necesară pentru a avea loc progresul. Având în vedere importanța limbajului în modelarea gândurilor noastre, modificarea discursului interior misogin și sexist devine esențială pentru schimbarea atitudinilor și a comportamentului.
Atât timp cât dăm șansa generațiilor tinere să observe și să abordeze corect și echilibrat aceste aspecte, atâta timp cât le oferim modelul și contextele necesare pentru a schimba tiparele și procesele de gândire, putem spera să vedem schimbări mari în societate și să creștem cu adevărat ca specie.